Radarul militar de lângă groapa de gunoi
Depozitul de deșeuri de la Schitu-Costinești are ca vecin o unitate militară de radiolocație. Strada pe care se află depozitul se numește, literal, strada Radarului. Pagina asta adună ce spun documentele publice — inclusiv răspunsurile Ministerului Apărării Naționale — și separă limpede documentul oficial de afirmația din presă.
În 2018, Statul Major al Forțelor Aeriene a răspuns în scris că documentația rampei fusese avizată de MApN în 2004, dar că acele condiții nu au fost respectate în totalitate, ceea ce ar fi dus la „diminuarea parametrilor de funcționare ai stațiilor de radiolocație de la Schitu”.
Nu este afirmația unui activist, ci răspunsul oficial la o petiție (P.3385/19.10.2017). Documentul e mai jos, cu sursa.
Ce se află acolo
Pe hartă sunt desenate doar parcele deja publice în OpenStreetMap, citate cu id-ul lor (depozitul: way 681122800; terenul militar: way 1182418767). Instalația învecinată nu figurează în OpenStreetMap și de aceea apare ca un simplu marcaj orientativ pe limita estică a depozitului, nu ca un contur trasat de noi. Nu publicăm analize de acoperire, de vizibilitate sau de sectoare — întrebarea acestei pagini este dacă au fost respectate condițiile puse chiar de MApN în 2004, nu unde vede sau nu vede un radar.
Documentele, în ordine
document oficial · afirmație din presă sau sesizare · context
Se încarcă documentele…
Unele documente-cheie — între care răspunsurile MApN din 2016 — apar mai sus ca „document la dosar (confidențial)”: există la dosarul cauzei, dar nu sunt publicate pe site. Nu sunt link-uri moarte, sunt documente pe care nu le facem publice aici. Oricine le poate cere direct de la MApN sau de la Primăria Costinești, în baza Legii 544/2001.
De ce contează vecinătatea — și ce e doar ipoteză
Ce e documentat: MApN a avizat documentația în 2004 cu condiții; Statul Major al Forțelor Aeriene a scris în 2018 că acele condiții nu au fost respectate în totalitate și că parametrii de funcționare ai stațiilor de radiolocație au fost diminuați; MApN a confirmat că deșeuri ușoare ajung în incinta unității.
Ce e afirmație, nu fapt stabilit: că „muntele” de deșeuri ar crea o zonă oarbă anume, sau că un anumit incident cu o dronă s-ar explica prin depozit. Aceste susțineri aparțin celor care le-au făcut (Marius Oprea, presa) și nu au fost confirmate de MApN. Le publicăm ca atare, etichetate, pentru că fac parte din istoricul dosarului.
De ce e o întrebare legitimă: MApN însuși condiționează construcțiile din jurul radarelor de pe litoral — un bloc-turn din Olimp, la ~15 km de Schitu, a stat doi ani fără autorizație pentru că nu avea aviz favorabil, iar un complex din 23 August a primit aviz negativ. Dacă o clădire la 15 km necesită aviz, ce se întâmplă cu un depozit aflat la câțiva metri este o întrebare pe care merită să o pună cineva cu instrumente de măsură.
Drone în zonă
Citiți asta înainte de listă. Ce urmează este înregistrarea publică a incidentelor cu drone aeriene raportate în Dobrogea. Nu este o listă de drone „scăpate de radarul de la Schitu”, nu este o dovadă despre depozitul de deșeuri și nu susține că depozitul ar fi cauzat ceva. MApN nu a stabilit nicio legătură între vreunul dintre aceste incidente și groapa de gunoi, iar noi nu afirmăm că ar exista una.
Faptul că un radar nu vede o dronă mică nu înseamnă că radarul e defect. Dronele mici, care zboară la altitudine foarte joasă, sunt greu de urmărit pentru orice sistem. Cazul cel mai limpede e cel din 8 august 2026, de la Kardam: nici radarele bulgare nu au detectat-o, deși erau la câțiva kilometri și nu au niciun depozit de deșeuri lângă ele. Punem incidentul în listă tocmai pentru că arată asta.
Iar când radarul chiar ratează, MApN spune de ce — și motivul nu e o clădire. Chiar astăzi, 14 august 2026, o dronă s-a prăbușit la Luncavița, în județul Tulcea, la 5 km de frontieră. Comunicatul ministerului e fără echivoc: „ținta aeriană nu a fost detectată de sistemele de supraveghere radar ale MApN, aceasta evoluând la o înălțime foarte mică”. Altitudinea. Un comandor în rezervă a adăugat relieful — pe linia Isaccea–Rachelu–Luncavița, Munții Măcinului ajung lângă Dunăre. Nicio sursă nu invocă vreun depozit, vreo construcție sau vreun obstacol. Așa arată o explicație oficială pentru o nedetectare — și e bine să știți cum arată, ca să nu confundați altceva cu ea.
Și invers: când sistemul vede, vede foarte bine. Pe 24 iulie 2026, radarul MApN a prins o dronă la 20 km est de Sulina, la ora 09.39, și a ținut-o pe ecran până la 11.02, când un F-16 românesc a doborât-o lângă Padina, în județul Buzău — o oră și jumătate de urmărire, peste jumătate de țară. Este primul aparat doborât deasupra României și e în listă din același motiv ca incidentul de la Kardam: pentru că nu susține ce ar fi comod să susțină.
Numai drone aeriene. Dronele maritime și minele în derivă ajung în aceleași zile în presa de pe litoral, dar nu au nicio legătură cu ce vede un radar de supraveghere aeriană. Nu intră în listă — nici măcar drona navală care s-a autodetonat în Portul Constanța pe 5 iunie 2026, deși a fost cel mai spectaculos incident al verii. Când primele relatări au ezitat între „maritimă” și „aeriană”, am păstrat determinarea oficială și am spus explicit că a existat ezitarea. Când nu s-a stabilit niciodată care dintre ele era — cum e cazul obiectului de pe plaja din Eforie Sud, 12 iulie 2025 — l-am lăsat pe dinafară, chiar dacă asta scurtează lista.
Publicăm și ce se dezumflă. O sesizare de la Corbu s-a dovedit a fi o rachetă-test dintr-un proiect studențesc, veche de trei ani. Fragmentele de la Mamaia din februarie 2026 erau ținte de antrenament doborâte de forțele aliate în propriul lor exercițiu, nu resturi de atac. Amândouă sunt în listă, marcate. O listă care ar păstra doar cazurile spectaculoase nu ar fi o înregistrare, ar fi o pledoarie.
De ce apar și incidente de la 150 km. Pentru că așa arată realitatea: cele mai multe incursiuni sunt în Deltă, departe de aici. Dacă am fi listat numai ce s-a întâmplat lângă Costinești, am fi construit un tipar care nu există. Fiecare intrare are distanța calculată de noi din Costinești, ca să vă puteți face singuri o idee.
Lista nu este exhaustivă, și e important să știți exact cum. Am pus aici doar incidentele pe care le-am putut verifica noi, deschizând sursa. Ce lipsește, cu siguranță: Delta e mult sub-reprezentată — acolo au fost zeci de incursiuni, noi am pus câteva ca exemplu; MApN publică între 350 și 450 de comunicate pe an, iar noi am citit o mică parte din ele; iar obiectele găsite pe plajele Dobrogei înainte de mijlocul lui 2025 nu au fost căutate sistematic — asta poate face ca șirul de fragmente de la Costinești să pară mai nou și mai deosebit decât este. Dacă știți un incident care lipsește, cu o sursă, scrieți-ne.
Lista incidentelor se afișează cu JavaScript activat. Sursele fiecărui incident sunt link-uri publice către presă și comunicate.
Mai departe de noi
Ce ar trebui cerut, în scris
- Planul cadastral al amplasamentului Iridex și al parcelei militare (OCPI Constanța) — ca să se știe exact, cu act, care este distanța.
- Avizul MApN din 2004 și condițiile din el (MApN / Primăria Costinești) — care erau condițiile și cine trebuia să verifice respectarea lor.
- Măsurători actuale ale parametrilor stațiilor de la Schitu, față de 2004 (MApN / SMFA).
- Cine a verificat între 2004 și azi respectarea condițiilor și cu ce rezultat.
Toate se pot cere de orice cetățean, gratuit, în baza Legii 544/2001 (termen: 10 zile, cu prelungire la 30). Documentele primite intră în dosarul public.